AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: TÜNDE PÓKA, ANNA VERES, ANDREA BARTA.
DOI: 10.24193/subbeag.68(3).21
Received 2023 July 12; Revised 2023 August 28; Accepted 2023 September 1th; Available online 2023 September 30; Available print 2023 November 30.
pp. 31-44
VIEW PDF
FULL PDF
Rezumat: Auto-compasiunea prezice afectele negative și pozitive ale studenților sportivi în urma reamintirii eșecurilor legate de exerciții fizice. Introducere. Rezultatele anterioare arată că auto-compasiunea este o resursă importantă pentru sportivi, fiind asociată cu o frică mai mică de eșec și o mai bună adaptare la obstacole. Obiectiv. Studiul examinează rolul auto-compasiunii în prezicerea afectelor negative și pozitive ale studenților sportivi după reamintirea unei experiențe negative și stânjenitoare de la antrenamentul fizic. Studiul examinează măsura în care auto-compasiunea poate prezice diferitele tipuri de afecte pozitive (liniștitoare și activatoare) și negative în acest context. Metode. Într-un design corelațional, nivelurile de auto-compasiune au fost măsurate la N = 62 de studenți-atleți folosind Scala de Auto-Compasiune - Forma Scurtă. După ce și-au amintit de un eșec legat de antrenamente fizice, nivelurile de afecte pozitive liniștitoare și activatoare au fost măsurate cu ajutorul Scalei Tipurilor de Afecte Pozitive, iar nivelurile de afecte negative au fost evaluate cu ajutorul Profilului Distresului Emoțional. Rezultate. Rezultatele au indicat că auto-compasiunea este un predictor pozitiv semnificativ al ambelor tipuri de afecte pozitive și un predictor negativ al afectelor negative după rememorarea unei experiențe rușinoase legate de antrenamentul fizic. Concluzii. Confirmând constatările anterioare, auto-compătimirea a fost un construct relevant în contextul sportiv, prezicând afectele studenților. Aceste rezultate sugerează că intervențiile de îmbunătățire a auto-compasiunii pot fi eficiente pentru sportivi și pot îmbunătăți afectele acestora, ducând probabil la o motivație sportivă mai optimă, însă sunt necesare studii intervenționale pentru a investiga eficiența intervențiilor de auto-compasiune în optimizarea afectului și motivației sportivilor.
Cuvinte cheie: auto-compasiune, sportivi, afect, exercițiu fizic.
